- gãsélniţã
- s. f., g.-d. art. gãsélniţei; pl. gãsélniţe
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
găselniţă — GĂSÉLNIŢĂ1, găselniţe, s.f. Fluture mic, de culoare roşie cenuşie cu cercuri albe, ale cărui larve rod fagurii de miere; molia stupilor (Galleria melonella). – Din bg. găsenica omidă (după derivatele în elniţă). Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa … Dicționar Român
stup — STUP, stupi, s.m. 1. Adăpost natural sau special confecţionat pentru albine, unde acestea trăiesc în familii, formează fagurii şi depun mierea; p. ext. adăpostul împreună cu albinele şi cu fagurii; ştiubei. ♢ expr. A fi (bogat) ca un stup sau a… … Dicționar Român
albină — ALBÍNĂ, albine, s.f. 1. Insectă din familia apidelor, cu aparatul bucal adaptat pentru supt şi lins, iar cu picioarele posterioare pentru strângerea polenului, cu abdomenul prevăzut cu un ac veninos, şi care trăieşte în familii, producând miere… … Dicționar Român
casalniţă — casálniţă, casálniţe, s.f. (reg.) specie de vişine, găselniţă. Trimis de blaurb, 27.03.2006. Sursa: DAR … Dicționar Român
găsi — GĂSÍ, găsesc, vb. IV. 1. tranz. A da de (sau peste) ceva sau cineva (din întâmplare sau căutând anume); a descoperi, a afla. ♢ expr. (fam.) A şi găsi beleaua = a se afla într o situaţie neplăcută, a avea necazuri. (intranz.) Ţi ai găsit! = aş! de … Dicționar Român